răzbate
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /rəz'ba.te/
Verb
Conjugarea verbului răzbate | |
Infinitiv | a răzbate |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
răzbat |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să răzbată |
Participiu | răzbătut |
Conjugare | III |
- (v.intranz.) a-și face, a-și croi drum prin..., a înainta cu greu, înlăturând obstacolele; a străbate, a pătrunde.
- (v.intranz.) a răzbi, a izbuti.
- (v.intranz.) a umbla în lung și în larg; a cutreiera, a colinda.
- (v.tranz.) (despre stări, sentimente) a pune stăpânire cu putere pe cineva; a birui, a învinge, a copleși, a răzbi.
Cuvinte derivate
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online