simț
Aspect
Vezi și : simt |
Etimologie
Din verbul a simți (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /simʦ/
Substantiv
Declinarea substantivului simț | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | simț | simțuri |
Articulat | simțul | simțurile |
Genitiv-Dativ | simțului | simțurilor |
Vocativ | simțule | simțurilor |
- facultate a oamenilor și a animalelor de a percepe impresii din lumea exterioară cu ajutorul unor organe specifice; funcțiune a organismului prin care acesta recepționează și prelucrează o anumită categorie de stimuli externi sau interni; simțire.
- (mai ales la pl.) instinct, pornire senzuală; senzualitate.
- delectare a simțurilor; gust.
- capacitate a omului de a înțelege, de a judeca, de a aprecia; înclinare, aptitudine pentru ceva.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din simți.
Verb
- (rar) forma de persoana a I-a singular la prezent pentru simți.
- (rar) forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru simți.
Sinonime
- 1-2: simt
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online