folos
Etimologie
Din neogreacă όφελος (ófelos).
Pronunție
- AFI: /fo'los/
Substantiv
Declinarea substantivului folos | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | folos | foloase |
Articulat | folosul | foloasele |
Genitiv-Dativ | folosului | foloaselor |
Vocativ | folosule | foloaselor |
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adj.) În (sau spre, pentru) folosul cuiva = în interesul, în avantajul, spre binele cuiva.
- Cu folos = în mod avantajos, cu profit.
- De folos = folositor, avantajos.
Expresii
- Ce folos? = la ce bun? degeaba
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX online: „folos”
- DEX '98 via DEX online