Nicolae Caragea: Diferență între versiuni
m adăugat Categorie:Domni și domnitori ai Țării Românești via HotCat |
mFără descriere a modificării |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Infocaseta Regalitate}} |
|||
Principele '''Nicolae Caradja'''<ref>Rangabé</ref><ref>Gane</ref>, cunoscut în bibliografia în limba română drept Nicolae Vodă Caragea,<ref>Giurescu, vol. III, p. 214</ref> fiu al lui [[Constantin Caradja]] și a Zefirei Suțu, a fost un domn al [[Țara Românească|Țării Românești]] între 15 ianuarie [[1782]] - 17 iulie [[1783]]. A fost mare [[dragoman]] al [[Imperiul Otoman |Imperiului Otoman]] la [[Constantinopol]] (1769-1774). În timpul domniei lui s-au dat o serie de dispoziții de poliție edilitară, sanitară, a drumurilor, a localurilor publice și a străinilor. S-au luat măsuri privind igiena publică, măturarea coșurilor, controlul cafenelelor, a hanurilor și a drumurilor. Tot el a oprit portul ilegal de arme și uniforme, de teama unor mișcări și răzmerițe din cauza „stoarcerilor” de bani. Pentru a controla ieșirea din țară a celor nemulțumiți, Caradja a introdus ''pașușul'', pașaportul (cf. maghiara ''passzus'', sârbo-croata ''pasoš'', germana ''Pass''). |
Principele '''Nicolae Caradja'''<ref>Rangabé</ref><ref>Gane</ref>, cunoscut în bibliografia în limba română drept Nicolae Vodă Caragea,<ref>Giurescu, vol. III, p. 214</ref> fiu al lui [[Constantin Caradja]] și a Zefirei Suțu, a fost un domn al [[Țara Românească|Țării Românești]] între 15 ianuarie [[1782]] - 17 iulie [[1783]]. A fost mare [[dragoman]] al [[Imperiul Otoman |Imperiului Otoman]] la [[Constantinopol]] (1769-1774). În timpul domniei lui s-au dat o serie de dispoziții de poliție edilitară, sanitară, a drumurilor, a localurilor publice și a străinilor. S-au luat măsuri privind igiena publică, măturarea coșurilor, controlul cafenelelor, a hanurilor și a drumurilor. Tot el a oprit portul ilegal de arme și uniforme, de teama unor mișcări și răzmerițe din cauza „stoarcerilor” de bani. Pentru a controla ieșirea din țară a celor nemulțumiți, Caradja a introdus ''pașușul'', pașaportul (cf. maghiara ''passzus'', sârbo-croata ''pasoš'', germana ''Pass''). |
||
Versiunea de la 23 octombrie 2017 21:36
Nicolae Caragea | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1737 Constantinopol, Imperiul Otoman |
Decedat | 1784 (47 de ani) Constantinopol, Imperiul Otoman |
Copii | Ioánnis N. Karatzás[*] |
Ocupație | diplomat Dragoman |
Apartenență nobiliară | |
Familie nobiliară | Familia Caradja |
Domn | |
Domnie | – |
Predecesor | Alexandru Vodă Ipsilanti |
Succesor | Mihail Suțu I |
Modifică date / text |
Principele Nicolae Caradja[1][2], cunoscut în bibliografia în limba română drept Nicolae Vodă Caragea,[3] fiu al lui Constantin Caradja și a Zefirei Suțu, a fost un domn al Țării Românești între 15 ianuarie 1782 - 17 iulie 1783. A fost mare dragoman al Imperiului Otoman la Constantinopol (1769-1774). În timpul domniei lui s-au dat o serie de dispoziții de poliție edilitară, sanitară, a drumurilor, a localurilor publice și a străinilor. S-au luat măsuri privind igiena publică, măturarea coșurilor, controlul cafenelelor, a hanurilor și a drumurilor. Tot el a oprit portul ilegal de arme și uniforme, de teama unor mișcări și răzmerițe din cauza „stoarcerilor” de bani. Pentru a controla ieșirea din țară a celor nemulțumiți, Caradja a introdus pașușul, pașaportul (cf. maghiara passzus, sârbo-croata pasoš, germana Pass).
Note
Bibliografie
- Eugène Rizo Rangabé, Livre d'Or de la Noblesse Phanariote et de Familles Princières de Valachie et de Moldavie, Athens, 1892
- Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, vol. 2, Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, București, 1935
- Ștefan Ionescu, Bucureștii în vremea fanarioților, Editura Dacia, Cluj, 1974.
- Constantin Giurescu, Istoria românilor, Ed. Bic All, București, 2007 ISBN 978-973-571-707-0
- L.Cârjan, “Istoria Poliției Române de la origini până în 1949”, Editura Vestala, București 2000
Predecesor: Alexandru Ipsilanti |
Domn al Țării Românești 1782 - 1783 |
Succesor: Mihai Șuțu |