(Translated by https://www.hiragana.jp/)
Nicolae Caragea: Diferență între versiuni - Wikipedia Sari la conținut

Nicolae Caragea: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Silenzio76 (discuție | contribuții)
mFără descriere a modificării
Linia 1: Linia 1:
{{Infocaseta Regalitate}}

Principele '''Nicolae Caradja'''<ref>Rangabé</ref><ref>Gane</ref>, cunoscut în bibliografia în limba română drept Nicolae Vodă Caragea,<ref>Giurescu, vol. III, p. 214</ref> fiu al lui [[Constantin Caradja]] și a Zefirei Suțu, a fost un domn al [[Țara Românească|Țării Românești]] între 15 ianuarie [[1782]] - 17 iulie [[1783]]. A fost mare [[dragoman]] al [[Imperiul Otoman |Imperiului Otoman]] la [[Constantinopol]] (1769-1774). În timpul domniei lui s-au dat o serie de dispoziții de poliție edilitară, sanitară, a drumurilor, a localurilor publice și a străinilor. S-au luat măsuri privind igiena publică, măturarea coșurilor, controlul cafenelelor, a hanurilor și a drumurilor. Tot el a oprit portul ilegal de arme și uniforme, de teama unor mișcări și răzmerițe din cauza „stoarcerilor” de bani. Pentru a controla ieșirea din țară a celor nemulțumiți, Caradja a introdus ''pașușul'', pașaportul (cf. maghiara ''passzus'', sârbo-croata ''pasoš'', germana ''Pass'').
Principele '''Nicolae Caradja'''<ref>Rangabé</ref><ref>Gane</ref>, cunoscut în bibliografia în limba română drept Nicolae Vodă Caragea,<ref>Giurescu, vol. III, p. 214</ref> fiu al lui [[Constantin Caradja]] și a Zefirei Suțu, a fost un domn al [[Țara Românească|Țării Românești]] între 15 ianuarie [[1782]] - 17 iulie [[1783]]. A fost mare [[dragoman]] al [[Imperiul Otoman |Imperiului Otoman]] la [[Constantinopol]] (1769-1774). În timpul domniei lui s-au dat o serie de dispoziții de poliție edilitară, sanitară, a drumurilor, a localurilor publice și a străinilor. S-au luat măsuri privind igiena publică, măturarea coșurilor, controlul cafenelelor, a hanurilor și a drumurilor. Tot el a oprit portul ilegal de arme și uniforme, de teama unor mișcări și răzmerițe din cauza „stoarcerilor” de bani. Pentru a controla ieșirea din țară a celor nemulțumiți, Caradja a introdus ''pașușul'', pașaportul (cf. maghiara ''passzus'', sârbo-croata ''pasoš'', germana ''Pass'').



Versiunea de la 23 octombrie 2017 21:36

Nicolae Caragea
Date personale
Născut1737 Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat1784 (47 de ani) Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
CopiiIoánnis N. Karatzás[*][[Ioánnis N. Karatzás |​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
Dragoman Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăFamilia Caradja
Domn Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorAlexandru Vodă Ipsilanti
SuccesorMihail Suțu I

Principele Nicolae Caradja[1][2], cunoscut în bibliografia în limba română drept Nicolae Vodă Caragea,[3] fiu al lui Constantin Caradja și a Zefirei Suțu, a fost un domn al Țării Românești între 15 ianuarie 1782 - 17 iulie 1783. A fost mare dragoman al Imperiului Otoman la Constantinopol (1769-1774). În timpul domniei lui s-au dat o serie de dispoziții de poliție edilitară, sanitară, a drumurilor, a localurilor publice și a străinilor. S-au luat măsuri privind igiena publică, măturarea coșurilor, controlul cafenelelor, a hanurilor și a drumurilor. Tot el a oprit portul ilegal de arme și uniforme, de teama unor mișcări și răzmerițe din cauza „stoarcerilor” de bani. Pentru a controla ieșirea din țară a celor nemulțumiți, Caradja a introdus pașușul, pașaportul (cf. maghiara passzus, sârbo-croata pasoš, germana Pass).

Note

  1. ^ Rangabé
  2. ^ Gane
  3. ^ Giurescu, vol. III, p. 214

Bibliografie

  • Eugène Rizo Rangabé, Livre d'Or de la Noblesse Phanariote et de Familles Princières de Valachie et de Moldavie, Athens, 1892
  • Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, vol. 2, Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, București, 1935
  • Ștefan Ionescu, Bucureștii în vremea fanarioților, Editura Dacia, Cluj, 1974.
  • Constantin Giurescu, Istoria românilor, Ed. Bic All, București, 2007 ISBN 978-973-571-707-0
  • L.Cârjan, “Istoria Poliției Române de la origini până în 1949”, Editura Vestala, București 2000


Predecesor:
Alexandru Ipsilanti
Domn al Țării Românești
1782 - 1783
Succesor:
Mihai Șuțu



Vezi și