Lista domnilor Țării Românești: Diferență între versiuni
Am organizat mai bine tabelul, am adăugat poze, informații, familii și altele (toate traduse de pe pagina în limba engleză). Etichetă: Legături către dezambiguizare |
Fără descriere a modificării Etichete: Revenit Modificare mobilă Modificare de pe versiunea pentru mobil |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{short description|Wikipedia list article}} |
{{short description|Wikipedia list article}} |
||
Aceasta este o listă a domnilor [[Țării Românești]], de la prima mențiune a unui regim politic medieval situat între [[Carpații Meridionali]] și râul [[Dunăre]] până la unirea cu [[Moldova]] în 1859, care a dus la [[Unirea Principatelor Române|crearea]] [[României]]. |
Aceasta este o listă a domnilor [[Țării Românești]], de la prima mențiune a unui regim politic medieval situat între [[Carpații Meridionali]] și râul [[Dunăre]] până la unirea cu [[Moldova]] în 1859, care a dus la [[Unirea Principatelor Române|crearea]] [[României]].sunt interlop mafiot și tuns Kent of scurt |
||
==Note== |
==Note== |
Versiunea de la 11 ianuarie 2022 09:39
Aceasta este o listă a domnilor Țării Românești, de la prima mențiune a unui regim politic medieval situat între Carpații Meridionali și râul Dunăre până la unirea cu Moldova în 1859, care a dus la crearea României.sunt interlop mafiot și tuns Kent of scurt
Note
Stăpânirea dinastică este greu de atribuit, având în vedere definiția tradițională liberă a familiei conducătoare. În principiu, prinții erau aleși din orice ramură a familiei, inclusiv fiii bastarzi ai unui domnitor anterior, fiind definiți ca os de domn , „de măduvă voievod ”, sau ca având eregie , „ ereditate ” (din latinescul hereditas ); instituțiile însărcinate cu alegerea , dominate de boieri , aveau grade fluctuante de influență. Sistemul în sine a fost contestat de uzurpatori și a devenit învechit odată cu epoca fanariotă , când conducătorii au fost numiți de sultanii otomani.; între 1821 și 1878 (data independenței României), au fost puse în practică diverse sisteme care îmbină alegerea și numirea. Domnitorii valahi, ca și domnitorii moldoveni , purtau titlurile de voievod („duce”) sau/și Hospodar („domn, stăpân”); când scria în română s- a folosit termenul Domn (din latinescul dominus ).
Majoritatea conducătorilor nu au folosit forma numelui cu care sunt citați, iar mulți au folosit mai mult de o formă a numelui lor; în unele cazuri, domnitorul a fost menționat doar în surse străine. Numele complete sunt fie versiuni moderne, fie cele bazate pe mențiuni în diverse cronici.
Listă
Casa Basarab
Conducător | Portret | Ani | Familie | Căsătorit | Note |
---|---|---|---|---|---|
Radu Negru | c. 1290 – 1310 | Necunoscut | Radu Negru este primul voievod legendar al Tării Românești; unii istorici consideră că numele său este o poreclă a lui Thocomer sau Basarab I. | ||
Basarab I Întemeietorul | c. 1310 – 1352 | Basarab | Margareta doi copii |
fiul lui Thocomer; primul conducător ne-legendar al Țării Românești. | |
Nicolae Alexandru | 1352–1364 | Basarab | Maria Lackfy cinci copii Clara Dobokai doi copii Margareta Dabkai fără copii |
fiul lui Basarab I | |
Vladislav I Vlaicu-Vodă |
c. 1364 – 1377 | Basarab | necunoscut | fiul lui Nicolae Alexandru | |
Radu I | c. 1377 – 1383 | Basarab | Anna un copil Ana-Călina c.1354 or 1355 doi copii |
fiul lui Nicolae Alexandru | |
Dan I | c. 1383 – 1386 | Dănești | Maria a Serbiei un copil |
fiul lui Radu I | |
Mircea cel Bătrân | 1386–1394 1397–1418 |
Basarab | Maria Tolmay șase copii Anca nici un copil |
fiul lui Radu I. Țara Românească a ajuns la unul dintre culmile sale. A fost destituit de un uzurpator, Vlad. | |
Vlad I Uzurpatorul | 1394–1397 | Dănești | Necunoscut | al doilea fiu a lui Dan I, a uzurpat tronul | |
Mircea cel Bătrân (din nou) | 1386–1394 1397–1418 |
Basarab | Maria Tolmay șase copii Anca nici un copil |
fiul lui Radu I. A redevenit voievod în 1397. | |
Mihail I | 1418–1420 | Basarab | necunoscut two children |
Fiul lui Mircea cel Bătrân, a condus împreună cu tatăl său din 1415. | |
Radu al II-lea Praznaglava | 1420–1422 1426–1427 |
Basarab | necunoscut | Fiul lui Mircea cel Bătrân | |
Dan al II-lea | 1422–1426 1427–1431 |
Dănești | necunoscut cinci copii |
Fiul lui Dan I, membru al Ordinului Dragonului | |
Alexandru I Aldea | 1431–1436 | Basarab | necunoscut | Fiul lui Mircea cel Bătrân | |
Vlad al II-lea Dracul | 1436–1442 1443–1447 |
Drăculești | necunoscut un copil Cneajna a Moldovei trei copii |
Fiu ilegitim al lui Mircea cel Bătrân; membru al Ordinului Dragonului (de acolo îi vine numele, drac însemnând dragon în acea perioadă); În timpul negocierilor din afara [[Țării Românești] cu Imperiul Otoman, fiul său Mircea a fost numit voievod. S-a întors pe tron în 1443, câștigând în portiva lui Ioan de Hunedoara, și detronândul pe Basarab al II-lea. A fost asasinat în 1447. | |
Mircea al II-lea cel Tânăr | 1442 1446–1447 |
Drăculești | nemăritat | Fiul lui Vlad al II-lea Dracul, uneori nesocotit; a domnit cât tatăl lui a fost absent, în drumul său pentru a plăti tributul Imperiului Otoman; a fost demis de către Ioan de Hunedoara. S-a întors în 1446, conducând alături de tatăl său. A fost orbit și îngropat în viață de către Ioan de Hunedoara în 1447. | |
Basarab al II-lea | 1442–1443 | Dănești | Maria (Dobra) doi copii |
fiul lui Dan al II-lea; Pus pe tron de către Ioan de Hunedoara, la război cu Vlad Dracul. | |
Vladislav al II-lea | 1447–1448 1448–1456 |
Dănești | Neacșa un copil |
fiul lui Dan al II-lea; sprijinit de Ioan de Hunedoara, Regent al Ungariei; Modul în care a ajuns pe tron este discutabil, dar cel mai acceptat este că l-a ucis pe Vlad al II-lea, iar apoi a fost înlocuit pe tron de Ioan de Hunedoara. Întorcânduse acasă în 1448, după ce l-a detronat pe Vlad Țepeș, a domnit din nou până la moartea sa într-o luptă corp la corp în potriva lui Vlad Țepeș, care a reluat tronul. | |
Vlad al III-lea Țepeș | 1448 1456–1462 1476 |
Drăculești | Ilona Szilágyi Între 1475 and 1476 |
fiu de al lui Vlad II Dracul, a invadat Țara Românească cât timp Vladislav era plecat, la bătălie cu Otomanii; A fost detronat în anul următor de către Ioan de Hunedoara. S-a întors în 1456, după ce l-a ucis pe Vladislav al II-lea în bătălie. A fost detronat din nou în 1462. | |
Radu al III-lea cel Frumos | 1462–1473 1473–1474 1474 1474–1475 |
Drăculești | Maria un copil |
Fiul lui Vlad alII-lea Dracul; Din 1473 la război cu Basarab al III-lea. | |
Basarab al III-lea Laiotă cel Bătrân | 1473 1474 1474 1475–1476 1476–1477 |
Dănești | Nemăritat | Fiul lui Dan al II-lea; A fost la război cu Radu al III-lea; prima domnie | |
Basarab al IV-lea Țepeluș cel Tânăr | 1477–1481 1481–1482 |
Dănești | Maria un copil |
fiul lui Basarab al II-lea | |
Mircea al III-lea Dracul | 1481 | Drăculești | Nemăritat | fiu ilegitim al lui Vlad al II-lea | |
Vlad Călugărul | 1481 1482–1495 |
Drăculești | Maria Palaiologina 1487 un copil |
fiu al lui Vlad al II-lea Dracul | |
Radu al IV-lea cel Mare | 1495–1508 | Drăculești | Cathrina Crnojevic of Zeta șase copii |
fiul lui Vlad Călugărul | |
Mihnea cel Rău | 1508–1509 | Drăculești | Smaranda nici un copil Voica trei copii |
Fiul lui Vlad Țepeș | |
Mircea III Dracul | 1509–1510 | Drăculești | Maria a Serbiei 1519 doi copii |
fiul lui Mihnea cel Rău | |
Vlad cel Tânăr | 1510–1512 | Drăculești | Anca Înainte de 1508 un copil |
fiul lui Vlad Călugărul; cunoscut și ca Vlăduț | |
Neagoe Basarab al V-lea | 1512–1521 | Craiovești | Milica a Serbiei 1505 șase copii |
Probabil fiul lui Pârvu Craiovescu sau Basarab al IV-lea; Cea mai acceptată teorie este că a devenit rege ca și fiul lui Basarab al IV-lea, fiind defapt fiul lui Pârvu. Cât a domnit el, Țara Românească a atins apogeul cultural. | |
Milica a Serbiei (Regentă) | 1521–1522 | Branković/ Craiovești | Neagoe Basarab al V-lea 1505 șase copii |
Regentă de partea fiului ei. | |
Teodosie | Craiovești | nemăritat | sub regenția mamei sale Milica a Serbiei | ||
Radu al V-lea de la Afumați | Fișier:Radu of Afumati.jpg | 1522–1523 1524 1524–1525 1525–1529 |
Drăculești | Voica a Bucsani trei copii Ruxandra Basarab După 1525 nici un copil |
fiu ilegitim al lui Radu cel Mare; aliat cu Craiovești |
Vladislav al III-lea | 1523 1524 1525 |
Dănești | Necunoscut | nepotul lui Vladislav al II-lea | |
Radu al VI-lea Bădica | 1523–1524 | Drăculești | Necunoscut | fiul lui Radu al IV-lea. | |
Basarab al VI-lea | 1529 | Necunoscut | Nedinastic; Fiul lui Mehmed-Bey. | ||
Moise Vodă | 1529–1530 | Dănești | Necunoscut | fiul lui Vladislav al III-lea. Ultimul din familia Dănești. | |
Vlad al VI-lea Înecatul | 1530–1532 | Drăculești | Anna a Moldovei 1531 nici un copil |
fiul lui Vlad cel Tânăr | |
Vlad al VII-lea Vintilă de la Slatina | 1532–1535 | Drăculești | Zamfira un copil Rada un copil |
fiul lui Radu cel Mare | |
Radu al VII-lea Paisie | 1535–1545 | Drăculești | Stana trei copii Ruxandra Basarab c.1541 trei copii |
fiul lui Vlad Vintilă de la Slatina | |
Mircea al IV-lea Ciobanul | 1545–1552 1553–1554 1558–1559 |
Drăculești | Doamna Chiajna Iunie 1546 șapte copii |
fiul lui Radu IV. | |
Radu al VII-lea Ilie Haidăul | 1552–1553 | Drăculești | Necunoscut | Fiul lui Radu de la Afumați | |
Pătrașcu cel Bun | 1554–1558 | Drăculești | Voica de Slatioare patru copii |
fiul lui Radu Paisie | |
Doamna Chiajna (regentă) | 1559–1564 | Drăculești | Mircea Ciobanul Iunie 1546 șapte copii |
Regentă de partea fiului ei. | |
Petru I cel Tânăr | 1564–1568 | Drăculești | Jelena Crepovic a Transilvaniei 22 August 1563 un copil |
fiul lui Mircea Ciobanul | |
Alexandru al II-lea Mircea | 1568–1574 1574–1577 |
Drăculești | Ecaterina Salvaresso 1558 Pera un copil |
Fiul lui Mircea al III-lea Dracul; de mulți numit Oaie Seacă; în 1574 a fost exilat de "Vintilă", dar s-a întors în același an la tron. | |
Vintilă | 1574 | Drăculești | Necunoscut | fiul lui Petru Pătrașcu cel Bun | |
Ecaterina Salvaresso (regentă) | 1577–1583 | Salvaresso/Drăculești | Alexandru II Mircea 1558 Pera un copil |
Regentă de partea fiului ei, Mihnea II. Detronat de Petru al II-lea. | |
Petru al II-lea Cercel | 1583–1585 | Drăculești | Nemăritat | fiul lui Petru Pătrașcu cel Bun | |
Mihnea al II-lea Turcitul (Mihnea Turcitul) | 1585–1591 | Drăculești | Neaga de Cislau Iunie 1582 trei copii |
A plătit pentru asasinarea uzurpatorului său. S-a întors și a domnit singur. |
Casa Bogdan-Mușat
Conducător | Portret | Ani | Familie | Note |
---|---|---|---|---|
Ștefan I Surdul | 1591–1592 | |||
Alexandru al III-lea cel Rău | 1592–1593 | a domnit și Moldova (1592) |
Casa Basarab și Movilă
Conducător | Portret | Ani | Familie | Notes |
---|---|---|---|---|
Mihai al II-lea Viteazul | 1593–1600 | Drăculești | acorzând unora, a fost fiul ilegitim al lui Petru Pătrașcu cel Bun; a domnit și Transilvania (1599–1600) și Moldova (1600), aducând, pentru un scurt timp, cele trei principate sub o unire personală . | |
Nicolae Pătrașcu | 1599–1600 | Drăculești | Fiul lui Mihai Viteazul, a condus împreună cu tatăl său din 1599. | |
Simion Movilă | 1600–1601 1602 |
Movilești | ||
Radu IX Mihnea | 1601–1602 1611 1611–1616 |
Drăculești | fiul lui Minhea al II-lea Turcitul; prima domnie | |
Radu X Șerban | 1602–1610 1611 |
Nepotul lui Neagoe Basarab al V-lea. Prima domnie | ||
Ocupație Transilvăneană: stăpânire directă de Gabriel Báthory (1611) | ||||
Gavril Movilă | 1616 | Movilești | fiul lui Simion Movilă; Prima domnie |
Diverse dinastii
Conducător | Portret | Ani | Familie | Notes |
---|---|---|---|---|
Alexandru al IV-lea Iliaș | 1616–1618 | Prima domnie | ||
Gavril al II-lea Movilă | 1618–1620 | Movilești | A doua domnie | |
Radu al IX-lea Mihnea | 1620–1623 | Drăculești | A patra domnie | |
[Alexandru al V-lea Coconul]] (Alexander the Child-Prince) |
1623–1627 | Drăculești | fiul lui Radu Mihnea | |
Alexandru al IV-lea Iliaș | 1627–1629 | A doua domnie | ||
Leon Tomșa | 1629–1632 | |||
Radu XI-lea Iliaș | 1632 | |||
Matei Basarab | 1632–1654 | Brâncovenești | ||
Constantin I Șerban | 1654–1658 | fiul ilegitim a lui Radu Șerban | ||
Mihnea al III-lea | 1658–1659 | |||
Gheorghe I Ghica | 1659–1660 | Ghica | ||
Grigore I Ghica | 1660–1664 | Ghica | Prima domnie | |
Radu al XII-lea Leon | 1664–1669 | |||
Antonie Vodă din Popești | 1669–1672 | |||
Grigore I Ghica | 1672–1673 | Ghica | A doua domnie | |
Gheorghe al II-lea Ducas | 1673–1678 | |||
Șerban Cantacuzino | 1678–1688 | Cantacuzino | ||
Constantin al II-lea Brâncoveanu | 1688–1714 | Brâncovenești | ||
Ștefan al II-lea Cantacuzino | 1714–1715 | Cantacuzino | ||
Stăpânirea fanariotă (1715–1821) | ||||
Nicolae Mavrocordat | 1715–1716 | Mavrocordato | Prima domnie | |
– Ocupație Habsburg | 1716 | |||
Ioan Mavrocordat | 1716–1719 | Mavrocordato | ||
Nicolae Mavrocordat | 1719–1730 | Mavrocordato | A doua domnie | |
Constantin Mavrocordat | 1730 | Mavrocordato | Prima domnie | |
Mihai Racoviță | 1730–1731 | Racoviță | Prima domnie | |
Constantin Mavrocordat | 1731–1733 | Mavrocordato | A doua domnie | |
Grigore al II-lea Ghica | 1733–1735 | Ghica | Prima domnie | |
Constantin Mavrocordat | 1735–1741 | Mavrocordato | A treia domnie | |
Mihai Racoviță | 1741–1744 | Racoviță | A doua domnie | |
Constantin Mavrocordat | 1744–1748 | Mavrocordato | A patra domnie | |
Grigore al II-lea Ghica | 1748–1752 | Ghica | A doua domnie | |
Matei Ghica | 1752–1753 | Ghica | ||
Constantin Racoviță | 1753–1756 | Prima domnie | ||
Constantin Mavrocordat | 1756–1758 | A cincea domnie | ||
Scarlat Ghica | 1758–1761 | Ghica | Prima domnie | |
Constantin Mavrocordat | 1761–1763 | A sasea domnie | ||
Constantin Racoviță | 1763–1764 | Racoviță | A doua domnie | |
Ștefan Racoviță | 1764–1765 | Racoviță | ||
Scarlat Ghica | 1765–1766 | Ghica | A doua domnie | |
Alexandru I Ghica | 1766–1768 | Ghica | ||
– Ocupație Rusă | 1768 | |||
Grigore al III-lea Ghica | 1768–1769 | Ghica | ||
– Ocupație Rusă | 1769–1770 | |||
Emanuel Giani Ruset | 1770–1771 | Rosetti | de asemenea numit Manole sau Manolache | |
Alexander Ypsilantis | 1774–1782 | Ypsilanti | Prima domnie | |
Nicolae Caragea | 1782–1783 | Caradja | ||
Mihai Suțu | 1783–1786 | Soutzos | Prima domnie | |
Nicolae Mavrogheni | 1786–1789 | |||
– Ocupație Habsburgică | 1789–1790 | comandant militar: Prințul Josias de Saxe-Coburg | ||
Mihai Suțu | 1791–1793 | Soutzos | A doua domnie | |
Alexandru Moruzi | 1793–1796 | Mourousi | Prima domnie | |
Alexander Ypsilantis | 1796–1797 | Ypsilanti | A doua domnie | |
Constantin Hangerli | 1797–1799 | |||
Alexandru Moruzi | 1799–1801 | Mourousi | A doua domnie | |
Mihai Suțu | 1801–1802 | Soutzos | A treia domnie | |
Alexandru Suțu | 1802 | Soutzos | ||
Constantin Ypsilanti | 1802–1806 | Ypsilanti | ||
– Ocupație Rusă | 1806–1812 | |||
Ioan Gheorghe Caragea | 1812–1818 | Caradja | ||
Caimacam Grigore Brâncovenu |
1818 | asistat de Vornic Barbu Văcărescu, Vistier Grigore Ghica și Logofăt Samurcaș | ||
Alexandru Suțu | 1818–1821 | Soutzos | ||
Caimacam Grigore Brâncoveanu |
1821 | |||
Tudor Vladimirescu | 1821 | liderul revoltei anti-fanariote | ||
Scarlat Callimachi | 1821 | Callimachi | ||
Grigore IV Ghica | 1822–1828 | Ghica | ||
– Ocupație rusă | 1828–1834 | comandați militari: Fyodor Pahlen, Pyotr Zheltukhin, și Pavel Kiseleff | ||
Guvernul Regulamentul Organic (1832–1856) | ||||
Alexandru II Ghica | 1834–1842 | Ghica | ||
Gheorghe Bibescu | 1842–1848 | Craiovești / Brâncovenești / Știrbei / Bibescu | ||
Guvernul Provizoriu | 1848 | Metropolitan Neofit II, asistat de Christian Tell, Ion Heliade Rădulescu, Ștefan Golescu, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurti | ||
Locotenența domnească | 1848 | Christian Tell, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Golescu | ||
Ocupație Rusă și Otomană | 1848–1851 | comandanți militari: Omar Pasha și Alexander von Lüders | ||
Caimacam Constantin Cantacuzino |
1848 | |||
Barbu Știrbei | 1848–1853 | Știrbei | Prima domnie | |
Ocupație Rusă | 1853–1854 | |||
Ocupație Otomană | 1854 | |||
Ocupație Austriacă | 1854–1856 | comandant militar: Johann Coronini-Cronberg | ||
Barbu Știrbei | 1854–1856 | Știrbei | A doua domnie | |
Protectorat înființat de [[Tratatul de la Paris] (1856–1859) | ||||
Caimacam Alexandru II Ghica |
1856–1858 | |||
Căimăcămie de trei | 1858–1859 | Ioan Manu, Emanoil Băleanu, Ioan A. Filipescu | ||
Alexander Ioan Cuza | 1859–1862 | a domnit și peste Moldova într-o unire personală | ||
Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești de la 1862. | ||||
Alexander Ioan Cuza | 1862–1866 | a domnit și peste Moldova într-o unire personală | ||
Carol I al României | 1866–1881 | Hohenzollern-Sigmaringen | O nouă constituție a început să fie folosită din 1866 dând țării numele oficial România, iar pe 26 Martie 1881, țara a devenit Regatul României. | |
Pentru conducătorii de mai târziu, vezi Regii României. |