(Translated by https://www.hiragana.jp/)
Abavas senleja - Wikipedia Sari la conținut

Abavas senleja

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Abavas senleja
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Letonia
Coordonate57°04′47″N 22°22′22″E ({{PAGENAME}}) / 57.0797°N 22.3728°E
Suprafață149,33 km²  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000LV0302100  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Abavas senleja este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Letonia întinsă pe o suprafață de 14.857,98 ha, integral pe uscat.

Localizare

[modificare | modificare sursă]

Centrul sitului Abavas senleja este situat la coordonatele 57°04′49″N 22°20′57″E / 57.0804°N 22.3492°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

[modificare | modificare sursă]

Situl Abavas senleja a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în mai 2004[2] pentru a proteja 3 specii de plante și 51 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • sit de importanță comunitară (în mai 2004)
  • arie specială de conservare (în mai 2004)[1][3][4]

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 28 de habitate naturale: Dune împădurite din regiunile atlantică, continentală și boreală, Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Pajiști uscate europene, Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Pajiști calcaroase din nisipuri xerice, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști aluvionare boreale nordice, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pajiști din zone de pădure fino-scandinave, Turbării active, Izvoare fino-scandinave și mlaștini produse de izvoare bogate în minerale, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Mlaștini alcaline, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Taiga vestică, Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite, Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies, Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (3): turiță (Agrimonia pilosa), Buxbaumia viridis, moșișoare (Liparis loeselii)
  • păsări (29): uliu porumbar (Accipiter gentilis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), Bucephala clangula, caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), porumbel de scorbură (Columba oenas), cristeiul de câmp (Crex crex), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), muscar (Ficedula parva), ciuvică (Glaucidium passerinum), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), ferestrașul mare (Mergus merganser), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), cresteț pestriț (Porzana porzana), cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix tetrix), cocoș de munte (Tetrao urogallus)
  • amfibieni (1): triton cu creastă (Triturus cristatus)
  • mamifere (2): vidră de râu (Lutra lutra), liliac de iaz (Myotis dasycneme)
  • nevertebrate (10): fluturele auriu (Euphydryas aurinia), fluturele flitirar (Euphydryas maturna), Graphoderus bilineatus, libelule (Leucorrhinia pectoralis), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia, Osmoderma barnabita, Unio crassus, Vertigo angustior, Vertigo geyeri
  • pești (9): avat (Aspius aspius), zvârluga (Cobitis taenia), zglăvoacă (Cottus gobio), Lampetra fluviatilis, cicar (Lampetra planeri), țipar (Misgurnus fossilis), boarță (Rhodeus sericeus amarus), dunăriță (Sabanejewia aurata), somonul (Salmo salar)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 76 de specii de plante, 3 specii de păsări, 3 specii de amfibieni, 12 specii de mamifere, 57 de specii de nevertebrate, 3 specii de pești, 1 specie de reptile.[3]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=22697
  2. ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=22697
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Abavas senleja”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Abavas senleja”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Abavas_senleja&oldid=16611045