(Translated by https://www.hiragana.jp/)
Ion Gheție - Wikipedia Sari la conținut

Ion Gheție

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Gheție
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Decedat (73 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Cetățenie România[3] Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata

Ion Gheție (n. 21 noiembrie 1930, Șimleul Silvaniei, județul Sălaj – d. 11 mai 2004, București) a fost un lingvist, filolog și scriitor român.

Urmează cursurile gimnaziale la Arad, iar cele liceale la Șimleul Silvaniei și la Cluj. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1953). Doctor în filologie cu teza Opera lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu (1967). A fost cercetător științific gradul I și șeful sectorului de filologie și limbă literară la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” din București. Preocupări științifice: istoria limbii române literare, dialectologia istorică, filologia română. A editat texte vechi românești. Redactor responsabil la Studii de limbă literară și filologie, vol. I-III (1969-1972), coordonator al volumului de Texte românești din secolul al XVI-lea (1982), al Istoriei limbii române literare. Epoca veche, 1532-1780 (1997), precum și al altor volume colective. A inițiat și coordonat, împreună cu Alexandru Mareș, colecția „Cele mai vechi cărți populare în literatura română”. A scris, de asemenea, proză. A debutat cu proza Nașterea pruncului în revista „Luceafărul” (1980), iar în volum cu romanul Drumul (1983).

Opera științifică

[modificare | modificare sursă]

Scrieri lingvistice și filologice

[modificare | modificare sursă]
  • Opera lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu (1966)
  • Începuturile scrisului în limba română. Contribuții filologice și lingvistice (1974)
  • Baza dialectală a românei literare (1975)
  • Istoria limbii române literare. Privire sintetică (1978)
  • Introducere în studiul limbii române literare (1982)
  • Introducere în dialectologia istorică românească (1994)
  • Graiurile dacoromâne în secolele al XIII-lea – al XVI-lea (până la 1521) (2000)

Scrieri lingvistice și filologice (în colaborare)

[modificare | modificare sursă]
  • Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu (în colaborare cu Gh. Bulgăr, Luiza Seche și Flora Șuteu, sub redacția lui Tudor Vianu) (1968)
  • Graiurile dacoromâne în secolul al XVI-lea (în colaborare cu Al. Mareș) (1974)
  • Introducere în filologia românească (în colaborare cu Al. Mareș) (1974)
  • Cele mai vechi texte românești. Contribuții filologice și lingvistice (coordonator) (1982)
  • Originile scrisului în limba română (în colaborare cu Al. Mareș) (1985)
  • Diaconul Coresi și izbânda scrisului în limba română (în colaborare cu Al. Mareș) (1994)
  • Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780) (coordonator) (1997)
  • Contribuții la istoria limbii române literare. Secolul al XVIII-lea (1688-1780) (coordonator cu Gheorghe Chivu) (2000)
  • De când se scrie românește? (în colaborare cu Al. Mareș) (2001)

Opera literară

[modificare | modificare sursă]

Proză scurtă

[modificare | modificare sursă]

Premii și distincții

[modificare | modificare sursă]
  • Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1966, 1968)
  • Medalia „Meritul Științific” (1975)
  • Membru în Comitetul de redacție al revistei „Limba română”
  • Membru al Uniunii Scriitorilor din România
  • Laurențiu Ulici, „Drumul”, în „România literară”, 1983, nr. 40.
  • Radu Călin Cristea, Cartea de debut, în „Familia”, 1983, nr. 12.
  • Mariana Codruț, „Drumul”, în „Convorbiri literare”, 1984, nr. 1.
  • Ioana Bot, Revenirea la normal, în „Tribuna”, 1993, nr. 21.
  • Călin Teutișan, Fețele discursului, în „Apostrof”, 1998, nr. 5.
  • Liviu Grăsoiu, Un roman remarcabil, în „Luceafărul”, 1998, nr. 26.
  • Dicționarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, vol. II, București, Editura Albatros, 1998, p. 385-386.
  • Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, București, Fundația Luceafărul, 2001, p. 882-886.
  • Ion Gheție: Bibliografia lucrărilor (1955-2000), în „Limba română”, XLIX, 2000, nr. 3, p. 367-387.
  • Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, E-K, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005, p. 329-330; ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, D–G, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2017, p. 955-956.
  • Rodica Zafiu, In memoriam: Ion Gheție, în „România literară”, 2004, nr. 21. Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Al. Mareș, Ion Gheție (1930-2004), în „Limba română”, LIII, 2004, nr. 3-4, p. 241-243.
  • Enciclopedia literaturii române vechi, București, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2018, p. 398-400.
  1. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Ion Gheție, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în