Joachim Lelewel
| Joachim Lelewel | |
_p547_JOACHIM_LELEWET,_HISTORIEN_ET_ARCHEOLOGUE_(cropped).jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Varșovia, Polonia-Lituania[6][7][8] |
| Decedat | (75 de ani)[2][9][7][1][4] Paris, Franța[7][10][8] |
| Înmormântat | Rasų kapinės[*] |
| Părinți | Karol Maurycy Lelewel[*] |
| Frați și surori | Prot Adam Lelewel[*] |
| Cetățenie |  PoloniaUniunea Polono-Lituaniană |
| Ocupație | historian of cartography[*] heraldist[*] numismat[*] politician scriitor cadru didactic universitar[*] istoric slavist[*] bibliograf[*] |
| Limbi vorbite | limba poloneză[11][12] limba franceză[13] |
| Activitate | |
| Alma mater | Imperatorski Vilenski universitet[*] |
| Organizație | Imperatorski Vilenski universitet[*] Université libre de Bruxelles Universitatea din Varșovia Universitatea din Vilnius |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Joachim Lelewel (n. , Varșovia, Polonia-Lituania – d. , Paris, Franța) a fost un istoric polonez, bibliograf, poliglot, activist social și politic, autor a numeroase cărți despre istoria politică a Poloniei și Lituaniei.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Între anii 1804-1808 și-a făcut studiile la Universitatea din Vilnius. După patru ani de studii, în anii 1809—1811 activeză ca profesor la Liceul Kremeneț. În 1815-1818 și 1821-1824, a activat la catedra de istorie de la Universitatea Vilnius.
Prelegerile sale l-au influențat semnificativ pe Adam Mickiewicz. Împreună cu Michał Baliński a fondat revista Tygodnik Wileński (1818).
În 1824 a fost înlăturat de la catedra de istorie de la Vilnius de către autoritățile țariste. În 1828 el a fost ales deputat al Seimului Regatului Poloniei. Ca participant activ la Revolta din Noiembrie (1830-1831) a trebuit sa părăsească Polonia emigrând în Franța.
După aceea a trăit în exil la Bruxelles. În 1837, a prezentat ideea formării „Asociației poloneze de emigrare” (Zjednoczenie Emigracji Polskiej), aspirând la unificarea politică a imigranților polonezi. În 1847 a fost ales vicepreședinte al unei Societății Democratice Internaționale, cedându-i această funcție lui Karl Marx in anul următor. Lelewel a elaborat o teorie a așa-zisei gminowładztwo slave (autoguvernare comunală), în care polonezii erau văzuți ca având o predilecție naturală pentru democrație, întreaga lor istorie fiind interpretată ca o luptă pentru libertate. Lucrarea sa, Dzieje Polski potocznym sposobem opowiedziane (Istoria Poloniei pe înțelesul tuturor, 1829) a devenit o adevărată biblie pentru miile de revoluționari și emigranți din generația autorului.
Teoriile lui Lelewel s-au dovedit a fi deosebit de atrăgătoare pentru contemporanii lui, fiind nevoie de două revolte dezastruoase (în 1830 și în 1863) pentru ca istoricii polonezi să renunțe la ele.
A murit la Paris și a fost înmormântat la cimitirul Montmartre. În 1932, peste mormânt a fost ridicat monumentul acestuia sculptat de Bolesław Bałzukiewicz.
Una dintre străzile din centrul orașului Vilnius precum și o stradă din Grodno poartă numele lui Joachim Lelewel.
Opere literare
[modificare | modificare sursă]- Edda czyli Księga religii dawnych Skandynawii mięszkańców Arhivat în , la Wayback Machine. (1807)
- Rzut oka na dawnosc litewskich narodow i związki ich z Herulami Arhivat în , la Wayback Machine. (1808)
- Uwagi nad Mateuszem herbu Cholewa polskim XII wieku dzieiopisem, a w sczególności nad pierwszą dzieiów iego xięgą[nefuncțională] (1811)
- Historyka tudzież o łatwem i pozytecznem nauczaniu historyi Arhivat în , la Wayback Machine. (1815)
- Joachima Lelewela badania starożytności we względzie geografji : część naukowa (1818)
- Dodatek do Teodora Wagi Historyi książąt i królów polskich : panowanie Stanislawa Augusta Arhivat în , la Wayback Machine. (1819)
- Joachima Lelewela bibljograficznych ksiąg dwoje Tom 1 Arhivat în , la Wayback Machine. (1823) Tom 2 Arhivat în , la Wayback Machine. (1826)
- Edda : to jest Księga religii dawnych Skandynawii mieszkańców Arhivat în , la Wayback Machine. (1828)
- Dzieje bibliotek do Dziennika Warszawskiego (1828)
- Dzieje Polski Joachim Lelewel potocznym sposobem opowiedział, do nich dwanaście krajobrazów skreślił (1829)
- Początkowe prawodawstwa polskie cywilne i kryminalne do czasów jagiellońskich Arhivat în , la Wayback Machine. (1829)
- Essai historique sur la législation polonaise civile et criminelle, jusqu’au temps des Jagellons, depuis 730 jusqu’en 1403. Paris, 1830.
- Panowanie króla polskiego Stanisława Augusta Poniatowskiego : obejmującé trzydziestoletnie usilności narodu podźwignienia się, ocalénia bytu i niepodległości Arhivat în , la Wayback Machine. (1831)
- Numismatique du Moyen-âge, considérée sous le rapport du type. Paris, 1835.
- Polska odradzająca się czyli dzieje polskie od roku 1795 potocznie opowiedziane Arhivat în , la Wayback Machine. (1836)
- Joachima Lelewela porównanie dwu powstań narodu polskiego 1794 i 1830-1831 Arhivat în , la Wayback Machine. (1840)
- Études numismatiques et archéologiques. Bruxelles, 1841.
- Gilbert de Lannoy i jego podróże Arhivat în , la Wayback Machine. (1844)
- Histoire de Pologne Tom 1 Arhivat în , la Wayback Machine. (1844) Tom 2 Arhivat în , la Wayback Machine. (1844) Atlas Arhivat în , la Wayback Machine. (1844)
- Dzieje Litwy i Rusi aż do unii z Polską w Lublinie 1569 zawartej (1844)
- La Pologne au moyen âge. 3 vol. Poznań, 1846.
- Stracone obywatelstwo stanu kmiecego w Polsce Arhivat în , la Wayback Machine. (1846)
- Polska wieków średnich czyli Joachima Lelewela w dziejach narodowych polskich postrzeżenia Tom wstępny (1853) Tom 1 (1855) Tom 2 (1847) Tom 3 (1851) Tom 4 (1851)
- Géographie du moyen âge Tome I Arhivat în , la Wayback Machine. (1852) Tome II Arhivat în , la Wayback Machine. (1852) Tomes III et IV Arhivat în , la Wayback Machine. (1852) épilogue Arhivat în , la Wayback Machine. (1852)
- Géographie des Arabes. Paris, 1851.
- Cześć bałwochwalcza Sławian i Polski (1857)
- Lotniki piśmiennictwa tułaczki polskiej Arhivat în , la Wayback Machine. (1859)
- Geografja. Opisanie krajów polskich (1859)
- O monetach błaznów i niewiniątek z powodu dzieła Rigollota kilka słów Joachima Lelewela Arhivat în , la Wayback Machine. (1860)
- Trzy konstytucje polskie. 1791, 1807, 1815. Poznań, 1861.
- Histoire de la Lithuanie et de la Ruthénie jusqu'a leur union définitive avec la Pologne conclue a Lublin en 1569 (1861)
- Nauki dające poznać zrzódła historyczne (1863)
- Historya Polska do końca panowania Stefana Batorego : dzieło pośmiertne Arhivat în , la Wayback Machine. (1863)
- Dzieje bibliotek (1868)
- Pamiętnik z roku 1830-31 (1924)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Joachim Lelewel, SNAC, accesat în
- ^ a b „Joachim Lelewel”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Joachim Lelewel, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Joachim Lelewel, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „Joachim Lelewel”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c http://tnk.krakow.pl/czlonkowie/lelewel-joachim/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Лелевель Иоахим, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Joachim Lelewel, Find a Grave, accesat în
- ^ „Joachim Lelewel”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Norman Davies, Istoria Poloniei : Terenul de joacă al lui Dumnezeu. Vol. 1. De la origini până în 1795 (Traducere de Carmen Bartl), Editura Polirom, București, 2014, 488 p.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- pl Lelewel Joachim Arhivat în , la Wayback Machine.
- pl Joachim Lelewel (1786-1861)
