Kamera lens

Kamera lens
Clasificare științifică
Domeniu:	Eukaryota
Regn:	incertae sedis
Clasă:	incertae sedis
Ordin:	incertae sedis
Familie:	incertae sedis
Gen:	Kamera; (O.F.Müller) Patterson & Zölffel, 1991
Specie:	Kamera lens; (O.F.Müller) Patterson & Zölffel, 1991
	Modifică text

Kamera lens este un organism unicelular flagelat și este singura specie din genul Kamera. Deși specia este cunoscută de mult timp, este puțin studiată. Poziția taxonomică în cadrul eucariotelor nu e cunoscută.

Anatomie, nutriție și reproducere

Kamera lens este un organism neparazit, înotător și heterotrofic. Celula este mică (în medie 6-7 × 2,5 μみゅーm)^[1] și în formă de ou. Baza celor două flagele lungi este sub vârf (sunt subapicale). Există un singur nucleu.^[1] Caracteristicile ultrastructurale nu sunt cunoscute.^[2]

Kamera lens are un stil de viață saprofit^[1] și se poate găsi în infuziile de fân. William Saville Kent a văzut mase de spori ai săi în 1880.^[3]

Taxonomie și istorie

Prima descriere validă (sub numele de „Monas lens”) a fost publicată de Otto Friedrich Müller în 1773.^[4] În 1880, William Saville Kent a plasat specia în genul Heteromita. ^[3] Edwin Klebs a mutat-o în genul Bodo în 1892, dar acest lucru nu a fost acceptat de H. M. Woodcock, care a renumit specia ca „Heteromastix lens”, singură într-un gen, în 1916.^[1] Descrierea lui prea scurtă a fost actualizată în 1991 de către David J. Patterson și Michael Zölffel, care au denumit genul „Kamera”, ca un joc de cuvinte cu numele specific lens.^[2] Cum nu există date ultrastructurale sau moleculare, poziția speciei este neclară, așa că este plasată ca incertae sedis în domeniul Eukaryota.

Referințe

^ ^a ^b ^c ^d H. M. Woodcock: Observations on Coprozoic Flagellates: Together with a Suggestion as to the Significance of the Kinetonucleus in the Binucleata, In: Philosophical Transactions of the Royal Society of London. Series B, Vol. 207, 1916, p. 395-397
^ ^a ^b David J. Patterson, Naja Vors, Alastair G.B. Simpson, Charles O. Kelly: Residual Free-Living And Predatory Heterotrophic Flagellates In: Residual Free-Living And Predatory Heterotrophic Flagellates In: Illustrated Guide to the Protozoa, 2nd Edition. Vol. 2, Society of Protozoologists, Lawrence, Kansas 2000, ISBN 1-891276-23-9, p. 1302-1328.
^ ^a ^b William Saville Kent: A manual of the infusoria, including a description of all known flagellate, ciliate, and tentaculiferous protozoa, British and foreign and an account of the organization and affinities of the sponges, Vol. 1, 1880, p. 135-142
^ Otto Friedrich Müller: Vermivm Terrestrium Et Fluviatilium, Seu Animalium Infusoriorum, Helminthicorum Et Testaceorum, Non Marinorum, Succincta Historia, Vol. 1, Ps. 1, Leipzig 1773, p. 26

[wood-1] H. M. Woodcock: Observations on Coprozoic Flagellates: Together with a Suggestion as to the Significance of the Kinetonucleus in the Binucleata, In: Philosophical Transactions of the Royal Society of London. Series B, Vol. 207, 1916, p. 395-397

[ill-2] David J. Patterson, Naja Vors, Alastair G.B. Simpson, Charles O. Kelly: Residual Free-Living And Predatory Heterotrophic Flagellates In: Residual Free-Living And Predatory Heterotrophic Flagellates In: Illustrated Guide to the Protozoa, 2nd Edition. Vol. 2, Society of Protozoologists, Lawrence, Kansas 2000, ISBN 1-891276-23-9, p. 1302-1328.

[kent-3] William Saville Kent: A manual of the infusoria, including a description of all known flagellate, ciliate, and tentaculiferous protozoa, British and foreign and an account of the organization and affinities of the sponges, Vol. 1, 1880, p. 135-142

[4] Otto Friedrich Müller: Vermivm Terrestrium Et Fluviatilium, Seu Animalium Infusoriorum, Helminthicorum Et Testaceorum, Non Marinorum, Succincta Historia, Vol. 1, Ps. 1, Leipzig 1773, p. 26

[1]

[2]

[3]

[4]