Masacrul asupra latinilor din Constantinopol
Masacrul asupra latinilor din Constantinopol | |||
---|---|---|---|
![]() Cartierul venețian, pisan și genovez pe harta Constantinopolului (în centrul imaginii, marcate cu albastru) | |||
Informații generale | |||
Perioadă |
aprilie 1182 ![]() | ||
Loc |
Constantinopol ![]() | ||
Modifică date / text ![]() |
Masacrul asupra latinilor din Constantinopol (în italiană Massacro dei Latini, în greacă
Masacrul a provocat resentimente antibizantine în Europa Occidentală, fapt care s-a concretizat în expediția normandă a regelui Wilhelm al II-lea al Siciliei, care a ocupat Salonicul în 1185, și în deturnarea Cruciadei a patra (1202-1204) și proclamarea Imperiului Latin de Constantinopol.
Supraviețuitori[modificare | modificare sursă]
Între supraviețuitorii mascacrului s-a numărat Leon Tuscus, traducătorul Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur în latină.[3]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ The Cambridge Illustrated History of the Middle Ages: 950-1250, Cambridge University Press, 1986, p. 506–508
- ^ Idem.
- ^ Leone Toscano
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Steven Runciman, Regatul Ierusalimului și Orientul Latin (1100-1187) (= Istoria cruciadelor, vol. II), București, 2015.
- Ralph-Johannes Lilie, Handel und Politik: zwischen dem byzantinischen Reich und den italienischen Kommunen Venedig, Pisa und Genua in der Epoche der Komnenen und der Angeloi [1081-1204], Amsterdam 1984.