Rasputița

Rasputița (în rusă Распутица, "mare de noroi") este o perioadă în care drumurile devin impracticabile sau dificil practicabile în Rusia, Belarus și Ucraina. Rasputița apare de 2 ori pe an: toamna (mijlocul lunii octombrie - sfârșitul lunii noiembrie) și primăvara (mijlocul lunii martie - sfârșitul lunii aprilie). Prima provine de la ploi, a doua ca urmare a topirii zăpezii. În regiunile mlaștinoase rasputița este mai puternică.

Rasputița adeseori „a salvat” Rusia în timpul războaielor. În timpul invaziei mongole în Rusia Kieveană armata invadatoare nu a putut ajunge până la Novgorod, din cauza dezghețului de primăvară.

Rasputița a fost un mare obstacol pentru trupele lui Napoleon în timpul campaniei din 1812. Aceast lucru a influențat puternic viteza de deplasare a armatei sale^[1].

În timpul celui de-al doilea Război Mondial dezghețul a întârziat atacul german asupra Moscovei^[2], din cauza mobilității reduse a trupelor.

În Finlanda, există un fenomen corespuzător denumit rospuutto. Cele mai multe drumuri neasfaltate din Finlanda în timpul dezghețului devin aproape inutilizabile. Rasputița finlandeză are loc în principal primăvara, când zăpada se topește.

Galerie

Frontul de răsărit. Soldați germani împingând o mașină blocată în noroi, octombrie 1941.
Stradă într-un sat de lângă Moscova, noiembrie 1941.
Soldați germani trăgând o mașină din noroi, noiembrie 1941.
Căruță blocată adânc în noroi, martie 1942.

Note

^ M. Adolphe Thiers, translated by D. Forbes Campbell and H. W. Herbert (1864). History of the Consulate and the Empire of France under Napoleon. IV. Philadelphia: J. B. Lippincott & Co. p. 243. Arhivat din original la 6 aprilie 2020. Accesat în 15 martie 2014. whilst it was almost impossible to drag the gun-carriages through the half-frozen mud (regarding 20 noiembrie 1812)
^ Overy, Richard (1997). Russia's War. London: Penguin. pp. 113–114. ISBN 1-57500-051-2. Both sides now struggled in the autumn mud. On October 6 [1941] the first snow had fallen, unusually early. It soon melted, turning the whole landscape into its habitual trackless state – the rasputitsa, literally the ‘time without roads’. ... It is commonplace to attribute the German failure to take Moscow to the sudden change in the weather. While it is certainly true that German progress slowed, it had already been slowing because of the fanatical resistance of Soviet forces and the problem of moving supplies over the long distances through occupied territory. The mud slowed the Soviet build-up also, and hampered the rapid deployment of men and machines.

[1] M. Adolphe Thiers, translated by D. Forbes Campbell and H. W. Herbert (1864). History of the Consulate and the Empire of France under Napoleon. IV. Philadelphia: J. B. Lippincott & Co. p. 243. Arhivat din original la 6 aprilie 2020. Accesat în 15 martie 2014. whilst it was almost impossible to drag the gun-carriages through the half-frozen mud (regarding 20 noiembrie 1812)

[2] Overy, Richard (1997). Russia's War. London: Penguin. pp. 113–114. ISBN 1-57500-051-2. Both sides now struggled in the autumn mud. On October 6 [1941] the first snow had fallen, unusually early. It soon melted, turning the whole landscape into its habitual trackless state – the rasputitsa, literally the ‘time without roads’. ... It is commonplace to attribute the German failure to take Moscow to the sudden change in the weather. While it is certainly true that German progress slowed, it had already been slowing because of the fanatical resistance of Soviet forces and the problem of moving supplies over the long distances through occupied territory. The mud slowed the Soviet build-up also, and hampered the rapid deployment of men and machines.

[1]

[2]