Stea de mercur și mangan

O stea de mercur și mangan, sau stea HgMn, este un tip de stea peculiară al cărei spectru este caracterizat printr-o puternică linie de absorbție, la 398,4 nm, a mercurului ionizat o dată (Hg⁺).^[1] Aceste stele sunt de tip spectral B8, B9 sau A0 cu două trăsături distincte:

câmpul lor magnetic este slab,
atmosfera lor prezintă o supraabundență în mangan Mn, fosfor P, galiu Ga, stronțiu Sr, ytriu Y, zirconiu Zr, platină Pt și mercur Hg.

Viteza lor de rotație este relativ slabă, având drept consecință o atmosferă mai degrabă calmă. Se crede, dar nu s-a dovedit, că unele tipuri de atomi se scufundă sub forța gravitației, în timp ce alții sunt ridicați spre exteriorul stelei prin presiunea radiației, formând o atmosferă eterogenă.^[2]

Următorul tabel include cele mai strălucitoare stele din acest grup:

Numele propriu^[3]	Denumirea Bayer sau Flamsteed	Tipul spectral^[3]	Magnitudinea aparentă^[3]
Alpheratz	αあるふぁ Andromedae	B8IVmnp	2.06
Gienah Corvi	γがんま Corvi A	B8III	2.59
Maia	20 Tauri	B8III	3.87
	χかい Lupi	B9IV	3.96
Muliphein^[4]	γがんま Canis Majoris	B8II	4.10
	φふぁい Herculis^[5]	B9mnp	4.23
	πぱい¹ Bootis	B9p	4.91
	ιいおた Coronae Borealis	A0p	4.98
	κかっぱ Cancri A	B8IIImnp	5.24
	14 Sagittae^[5]	B9p	5.89
Dabih Minor^[6]	βべーた Capricorni B	B9.5III/IV	6.10
	HD 30963	B9 III	7.23
Nath	βべーた Tauri	B7III	1.65

Cu titlu de exemplu, componenta principală a stelei binare φふぁい Herculis prezintă, în straturile de suprafață, o sărăcire în aluminiu Al și o netă supraabundență în scandiu Sc, crom Cr, mangan Mn, zinc Zn, galiu Ga, stronțiu Sr, ytriu Y, zirconiu Zr, bariu Ba, ceriu Ce și mercur Hg.^[7]

Note

^ Mercury-manganese star Arhivat în 19 februarie 2014, la Wayback Machine.. The Internet Encyclopedia of Science, David Darling. Accessed on line August 14, 2008.
^ Michaud, Georges (mai 1970). „Diffusion Processes in Peculiar A Stars”. Astrophysical Journal. 160: 641–658. Bibcode:1970ApJ...160..641M. doi:10.1086/150459.
^ ^a ^b ^c Names, spectral types and apparent magnitudes taken from SIMBAD, except as noted.
^ Muliphein Arhivat în 17 mai 2008, la Wayback Machine., Stars, Jim Kaler. Accessed on line August 14, 2008.
^ ^a ^b Adelman, S. J. (decembrie 1988), „Elemental Abundance Analyses with Coadded DAO Spectrograms - Part Five - the Mercury-Manganese Stars Phi-Herculis 28-HERCULIS and HR:7664”, Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, 235 (3): 763, Bibcode:1988MNRAS.235..763A, doi:10.1093/mnras/235.3.763.
^ Dabih Arhivat în 24 august 2006, la Wayback Machine., Stars, Jim Kaler. Accessed on line August 14, 2008.
^ „The Mercury-Manganese Binary Star φふぁい Herculis: Detection and Properties of the Secondary and Revision of the Elemental Abundances of the Primary” (PDF), The Astrophysical Journal (în engleză), 655 (2), pp. 1046–1057, 2007, accesat în 28 august 2011 doi:10.1086/510108

Portal Astronomie
Portal Stea

[1] Mercury-manganese star Arhivat în 19 februarie 2014, la Wayback Machine.. The Internet Encyclopedia of Science, David Darling. Accessed on line August 14, 2008.

[2] Michaud, Georges (mai 1970). „Diffusion Processes in Peculiar A Stars”. Astrophysical Journal. 160: 641–658. Bibcode:1970ApJ...160..641M. doi:10.1086/150459.

[simbad-3] Names, spectral types and apparent magnitudes taken from SIMBAD, except as noted.

[4] Muliphein Arhivat în 17 mai 2008, la Wayback Machine., Stars, Jim Kaler. Accessed on line August 14, 2008.

[Adelman1988-5] Adelman, S. J. (decembrie 1988), „Elemental Abundance Analyses with Coadded DAO Spectrograms - Part Five - the Mercury-Manganese Stars Phi-Herculis 28-HERCULIS and HR:7664”, Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, 235 (3): 763, Bibcode:1988MNRAS.235..763A, doi:10.1093/mnras/235.3.763.

[6] Dabih Arhivat în 24 august 2006, la Wayback Machine., Stars, Jim Kaler. Accessed on line August 14, 2008.

[7] „The Mercury-Manganese Binary Star φふぁい Herculis: Detection and Properties of the Secondary and Revision of the Elemental Abundances of the Primary” (PDF), The Astrophysical Journal (în engleză), 655 (2), pp. 1046–1057, 2007, accesat în 28 august 2011 doi:10.1086/510108

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]