atenție

română

Variante

• atențiune

Etimologie

Din franceză attention < latină attentio, attentionis.

Pronunție

• AFI: /a'ten.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului atenție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	atenție	atenții
Articulat	atenția	atențiile
Genitiv-Dativ	atenției	atențiilor
Vocativ	atenție	atențiilor

1. însușire care constă în orientarea și în concentrarea activității psihice într-o anumită direcție.
2. interes, grijă, preocupare specială a cuiva pentru ceva.
3. (cu valoare de interjecție) ascultă! bagă de seamă! ia seama!
4. atitudine de bunăvoință, de amabilitate; gest, faptă amabilă.
5. (concr.) dar, cadou.

Cuvinte derivate

• neatenție

Locuțiuni

• (loc.vb.) a da (sau a acorda) atenție (unei persoane) = a fi amabil, curtenitor (cu cineva).

Expresii

• În atenția cuiva = reclamând luarea-aminte specială a cuiva
• A da (sau a acorda) atenție (unei probleme) = a considera ca important

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• atentei
• întețea

Referințe

• DEX '98 via DEX online