conductă
Etimologie
Din latină conductus.
Pronunție
- AFI: /kon'duk.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului conductă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | conductă | conducte |
| Articulat | conducta | conductele |
| Genitiv-Dativ | conductei | conductelor |
| Vocativ | conductă | conductelor |
- țeavă, ansamblu de țevi din metal, beton, lemn etc. sau instalație destinate transportului fluidelor sau materialelor pulverulente, pe un anumit traseu.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online