stipula
Aspect
Etimologie
Din franceză stipuler.
Pronunție
- AFI: /sti.puˈla/
Verb
Conjugarea verbului stipula | |
Infinitiv | a stipula |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
stipulez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să stipuleze |
Participiu | stipulat |
Conjugare | I |
- a indica în mod special (într-un act juridic); a specifica.
Traduceri
Traduceri