|
||
|
Asparagina este un aminoacid neesenţial pentru om - în sensul că poate fi biosintetizat pe baza altor compuşi azotaţi, larg răspândit în natură, atât în regnul vegetal cât şi în cel animal. |
||
|
Istoric, etimologie
|
||
|
Aspargina a fost izolată întâia oară în sucul de sparanghel (Asparagus offinilais) de către L. N. Vauquelin şi P. J. Robiquet, în anul 1806 (wikipedia.org [en]). Ca şi acidul asparagic, substanţă ce a fost descoperită 20 de ani mai târziu, asparagina împrumută numele de la genul botanic al sparanghelului (Asparagus). |
||
|
Formula chimică şi structura moleculară a asparaginei
|
||
|
Aminoacidul asparagina, purtând simbolul ASN, este un diaminoacid (conţine 2 grupări aminice (-NH2) cu formula generală:. C4H8N2O3. Substanţa este considerată a fi o formă aminată (amină) a acidului aspartic. Asparagina face parte din seria L (levogiră), având grupările aminice aşezate, în mod convenţional, în stânga catenei. Asparagina este un |
||
 Asparagina - structura chimica plană şi spaţială, simbol, masă moleculară, conţinut de azot (%) |
||
|
Proprietăţi chimice şi fizice |
||
|
Asparagina se transaminează şi se dezaminează uşor. Astăzi se consideră că asparagina şi acidul aspartic reprezintă forme interconversibile, coeexistente şi cu proprietăţi asmănătoare. |
||
|
|
||
|
Asparagina, faţă de acidul aspartic este mai puţin acid (pH=5,4), datorită prezenţei în plus a unei grupări aminice. |
||
|
Surse, rol, importanţă
|
||
|
|
POZIŢIE
|
||||
 |
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
|
Asparagina (ASN)
|
|||
|
|
|
|
|
|
|
TEME ASEMĂNĂTOARE
|
|
LEGĂTURI EXTERNE
|
|
EXPRESII CHEIE
|
|
STATISTICI
|
|
|
