Serviciul Salvamont şi de Protecţie a Rezervaţiei   @   Masivul Ceahlău

În eventualitatea unui accident sau a unei situaţii deosebite puteţi da alarma la cabanele Dochia, Fântânele, Izvorul Muntelui şi staţiunea Durău sau direct la dispeceratul naţional al Serviciului Salvamont (se formeaza 0 şi se apasă tastele S, A, L, V, A, M, O, N, T - 0725826688).

în Piatra-Neamţ (Compartiment Economic):	tel.: 0233.236.290; fax.: 0233.236.290
la baza de intervenţie Durău	tel.: 0372.780.106; 0233.256.009
la baza de intervenţie Dochia:	tel.: 0372.780.105

Pentru alte informaţii, Serviciul Salvamont Neamţ mai poate fi contactat şi la adresa:
- str. Alexandru cel Bun nr. 27, Piatra-Neamţ, 610004;
- e-mail: salvamont_neamt@yahoo.com

Site-ul Serviciului Salvamont Neamţ: http://www.salvamont-neamt.ro

Informaţii despre Serviciile Salvamont din alte zone montane găsiţi la http://www.0salvamont.org.

Scurt istoric

Turismul nesupravegheat practicat în anii din urmă a avut un impact negativ asupra Masivului Ceahlău. S-a ajuns astfel ca la începutul anului 1994 ecosistemele montane să sufere distrugeri importante. Monumentele ale naturii, precum floarea de colţ, sângele voinicului sau ghinţura galbenă, au ajuns să fie recoltate şi comercializate ilicit. Însă cel mai afectat a fost jneapănul, pe care "turiştii" îl tăiau pentru foc sau căruia îi recoltau mugurii, stopându-i astfel dezvoltarea.

Datorită micşorării suprafeţei acoperite cu jneapăn şi a distrugerii platoului central prin campări excesive, debitul izvoarelor a scăzut semnificativ, unele dispărând complet. Aceast fapt a dus la reducerea considerabilă a numărului de animale specifice zonei înalte.

Semnalul de alarmă tras de de Centrul Judeţean Salvamont Neamţ nu a rămas fără ecou, astfel că în anul 1995 Consiliul Judeţean Neamţ elaborează primul plan de măsuri urgente pentru protecţia arealului.
În 1996, prin Decizia 40/18.04.1996 şi în baza Legii 137, Consiliul Judeţean Neamţ împuterniceşte membrii Centrului Salvamont să constate infracţiunile şi faptele contravenţionale prevăzute în legea protecţiei mediului.
Astfel a demarat o puternică campanie împotriva celor care distrugeau ecosistemul din masivul Ceahlău. În paralel cu aceasta au început şi alte acţiuni de protejare a rezervaţiei, prin închiderea şi scoaterea din circulaţia turistică a unor trasee, înnoirea marcajelor traseelor rămase, prin delimitări şi amenajări speciale pentru campare, amplasarea de panouri de avertizare, editarea de hărţi şi pliante pentru informarea turiştilor.

Acţionând uneori în forţă, cu echipe bine pregătite profesional şi din ce în ce mai bine dotate material, primele rezultate nu au întârziat să apară:
- s-a stopat devastarea platoului central şi camparea necontrolată;
- s-a redus tăierea de jnepeni;
- în zonele cu flori de colţ şi capre negre (zone supravegheate permanent), s-a constatat o înmulţire a exemplarelor.

Parcul Naţional Ceahlău a trecut în proprietatea CJ

În anul 2004, după îndelungi discuţii între reprezentanţii Direcţiei Silvice, proprietar al pădurilor din Masivul Ceahlău, şi ai Consiliului Judeţean, care a administrat Parcul Naţional Ceahlău în ultimii 7 ani, ultima locaţie a trecut în proprietatea administraţiei. Aceasta după ce Academia Română avizase şi structura Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Ceahlău. "Consiliul îşi asumă responsabilitatea pentru toate activităţile care vizează biodiversitatea parcului. Aici nu se va desfăşura nici o activitate, cum ar fi păşunatul, igienizări, lucrări forestiere sau introducerea de noi specii de plante şi animale, fără consultarea acestui organism", declara şeful Serviciului Salvamont, dl Raul Papalicef. Această decizie a fost luată în urma monitorizării rezultatelor din ultimii 7 ani ale activităţii de ecologizare a parcului, derulată de CJ cu ajutorul salvamontiştilor.