spațiu

română

Etimologie

Din latină spatium. Confer franceză espace.

Pronunție

• AFI: /'spa.ʦju/

Substantiv

Declinarea substantivului spațiu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spațiu	spații
Articulat	spațiul	spațiile
Genitiv-Dativ	spațiului	spațiilor
Vocativ	spațiule	spațiilor

1. (fil.; la sg.) formă obiectivă și universală a existenței materiei, inseparabilă de materie, care are aspectul unui întreg neîntrerupt cu trei dimensiuni și exprimă ordinea coexistenței obiectelor lumii reale, poziția, distanța, mărimea, forma, întinderea lor.

   Ce spațiu este între cei doi stâlpi?

2. (mat.) mulțime de puncte care prezintă anumite proprietăți.
3. întindere nemărginită care cuprinde corpurile cerești; văzduh; porțiune din atmosferă; întinderea, locul care ne înconjură.
4. perspectivă vastă, orizont larg.
5. loc, suprafață, întindere limitată.
6. limitele între care se desfășoară o acțiune; cadru.
7. lungime luată de-a lungul traiectoriei unui corp mobil.
8. loc (liber) între două obiecte, distanță, interval.
9. (tipogr.) interval alb lăsat între cuvintele sau rândurile culese; (p. ext.) unealtă cu care se realizează acest interval.
10. (muz.) interval între liniile unui portativ.
11. interval de timp, răstimp.

Sinonime

• 1: depărtare, distanță, interval, (Transilv.) scopot
• 2: cuprins
• 3: văzduh
• 5: zonă
• 8: distanță
• 10: interval
• 11: perioadă

Cuvinte derivate

• despărți
• despărțire
• despărțit
• spația
• spațial
• spațialitate
• spațiere
• spaționa

Cuvinte compuse

• geometrie în spațiu
• spațiu aerian
• spațiu cosmic
• spațiu maritim
• spațiu mort
• spațiu verde
• spațiu de siguranță

Traduceri

formă fundamentală de existență a materiei în cadrul căreia are loc mișcarea acesteia

arabă: فراغ (fará:ğ) (العربية) bosniacă: prostor (bosanski) m. bretonă: egor (brezhoneg) m. cehă: místo (čeština) n. chineză: 空間くうかん (中ちゅう文ぶん), 空そら间 (kōngjiān) (中ちゅう文ぶん) coreeană: 꽁간 (konggan) (한국어) ebraică: נפח (néfakh) (עברית) m. engleză: space (English) esperanto: spaco (Esperanto) finlandeză: tila (suomi) franceză: espace (français) m. germană: Raum (Deutsch) m., Platz (Deutsch) m. greacă: χώρος (xóros) (Ελληνικά) m., διάστημα (ðiástima) (Ελληνικά) n.

italiană: spazio (italiano) m. japoneză: 空間くうかん (kūkan) (日本語にほんご), 場所ばしょ (basho) (日本語にほんご) lituaniană: erdvė (lietuvių) f. maghiară: hely (magyar) malteză: spazju (Malti) m. neerlandeză: ruimte (Nederlands) f. poloneză: przestrzeń (polski) portugheză: espaço (português) m. rusă: пространство (prostránstvo) (русский) n. sârbă: простор (prostor) (српски / srpski) m. spaniolă: espacio (español) m. suedeză: rymd (svenska) c., utrymme (svenska) n. turcă: boşluk (Türkçe)

întindere a universului cu excepția atmosferei terestre

bosniacă: svemir (bosanski) m., kosmos (bosanski) m., vasiona (bosanski) f. bretonă: egor (brezhoneg) m. ebraică: חלל (khalál) (עברית) m. engleză: space (English), cosmos (English) esperanto: kosmo (Esperanto) estoniană: maailmaruum (eesti) finlandeză: avaruus (suomi) franceză: espace (français) m., cosmos (français) m. germană: Weltraum (Deutsch) m., All (Deutsch) n., Weltall (Deutsch) n.,, Kosmos (Deutsch) m. greacă: διάστημα (ðiástima) (Ελληνικά) n. italiană: spazio (italiano) m.

japoneză: 宇宙うちゅう (uchū) (日本語にほんご) lituaniană: kosmosas (lietuvių) m. maghiară: űr (magyar), világűr (magyar) poloneză: przestrzeń (polski) f. portugheză: espaço (português) m. rusă: пространство (prostanstvo) (русский) n., космос (kosmos) (русский) m. sârbă: свемир (svemir) (српски / srpski) m., космос (kosmos) (српски / srpski) m., васиона (vasiona) (српски / srpski) f. spaniolă: espacio (español) m. suedeză: rymd (svenska) c., världsrymd (svenska) c. turcă: uzay (Türkçe)

Referințe

• DEX online