Criton (Platon)

„Criton” (în greacă veche Κρίτων) este un dialog scris de Platon, reprezentând dialogul dintre Socrate și prietenul său bogat Criton pe tema dreptății (δικαιοσύνη) și a nedreptății (ἀδικία).

Context

Dialogul are loc după ce Socrate este condamnat la moarte la două zile după întoarcerea unei anumite corăbii din Delos. În închisoare este vizitat de vechiul său prieten, Criton, care se oferă să-l ajute să scape. Ceea ce urmează este o discuție pe baza dreptății și a nedreptății.

Sumar

• Visul lui Socrate: Socrate se trezește cu prietenul său Crito în celula sa și-l mustră că nu l-a trezit când a venit. Crito răspunde că Socrate dormea atât de liniștit că nu a vrut să-l deranjeze și este uimit că un condamnat poate dormi atât de lin. A venit pentru a-i da vești proaste: corabia din Delos a fost zărită la o zi distanță și când va ajunge, Socrate va fi omorât. Acesta acceptă veștile calm, observând că nu crede că va muri a doua zi. A avut un vis cu o femeie înveșmântată în alb care l-a ivitat în „țara fertilă, Ftia” în trei zile

Teme și motive

Visul lui Socrate este o referință la Ahile în Iliada.

Bibliografie

• Platon, „Criton”, în Opere, vol. I, ediția a II-a, traducere în limba română de Marta Guțu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975, pp. 51-80.