contrasto

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul contrastare.

Pronunție

• AFI: /kon'trasto/

Substantiv

contrasto m., contrasti pl.

1. contrast, opoziție
2. (fig.) dezacord, disensiune, diferend, neînțelegere
3. (fig.) ceartă, conflict, dispută

Sinonime

• 1: opposizione
• 3: conflitto, scontro, litigio, disputa

Omonime

• contrastabile
• contrastamento
• contrastare
• contrastato
• contrastatore
• contrastivo

Locuțiuni

• mezzo di contrasto

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivat regresiv din contrastare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru contrastare.