(Translated by https://www.hiragana.jp/)
Acid azotos: Diferență între versiuni - Wikipedia Sari la conținut

Acid azotos: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Addbot (discuție | contribuții)
m Migrare a 31 legături interwiki, furnizate acum de Wikidata la d:q211891
m Robot. Înlocuire automată de text (-{{Informații bibliotecare +{{Control de autoritate)
 
(Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de alți 8 utilizatori)
Linia 4: Linia 4:
|altedenumiri=Acid nitros <ref> [http://dexonline.ro/definitie/acid/170795 O altă denumire pentru acidul azotic] Accesat la data de [[29 aprilie]] [[2012]]</ref>
|altedenumiri=Acid nitros <ref> [http://dexonline.ro/definitie/acid/170795 O altă denumire pentru acidul azotic] Accesat la data de [[29 aprilie]] [[2012]]</ref>
|imagine=Nitrous acid acsv.svg
|imagine=Nitrous acid acsv.svg
|caption={{str}}
|caption=''[[Formula structurală]]''
|imagine2=Trans-nitrous-acid-2D-dimensions.png
|imagine2=Trans-nitrous-acid-2D-dimensions.png
|CAS=7782-77-6
|CAS=7782-77-6
Linia 13: Linia 13:
|aciditate=3,398
|aciditate=3,398
|EUclasif=''Coroziv-Oxidant''
|EUclasif=''Coroziv-Oxidant''
|imagehazard=[[Fişier:Hazard_C.svg|40px]] [[Fişier:Hazard_O.svg|40px]]
|imagehazard=[[Fișier:Hazard_C.svg|40px]] [[Fișier:Hazard_O.svg|40px]]
|NFPA_S=4
|NFPA_S=4
|NFPA_I=0
|NFPA_I=0
Linia 20: Linia 20:
}}
}}


'''Acidul azotos''' (sau '''acidul nitros''') este un [[acid oxigenat]] al [[azot]]ului. [[Săruri]]le sale se numesc azotiți, iar un bun exemplu este [[nitrit de sodiu|nitritul de sodiu]]. [[Formula chimică]] a acidului azotos este [[Hidrogen|H]][[Azot|N]][[Oxigen|O]]<sub>2</sub>.
'''Acidul azotos''' (sau '''acidul nitros''') este un [[acid|acid oxigenat]] al [[azot]]ului. [[Sare (chimie)|Sărurile]] sale se numesc [[azotit|azotiți]] sau nitriți, iar un exemplu reprezentativ este [[azotit de sodiu|azotitul de sodiu]]. [[Formula chimică]] a acidului azotos este [[Hidrogen|H]][[Azot|N]][[Oxigen|O]]<sub>2</sub>. Este un compus instabil.

Apare în aer în zonele poluate. Acidul nitros și nitriții (azotiții) sunt substanțe foarte cancerigene. Cel mai cunoscut nitrit este nitritul de sodiu.
Apare în aer în zonele poluate. Acidul nitros și nitriții (azotiții) sunt substanțe foarte cancerigene.

Acidul azotos este agentul folosit pentru obținerea [[Sare de diazoniu|sărurilor de arendiazoniu]], compuși care se transformă în [[azoderivat|azoderivați]] în urma unei reacții de [[cuplare azoică]].


==Proprietăți==
==Proprietăți==
Linia 33: Linia 36:
Reacția de descompunere a acidului azotos nediluat este:
Reacția de descompunere a acidului azotos nediluat este:


: 2NHO<sub>2</sub> = H<sub>2</sub>O<sub>3</sub> + H<sub>2</sub>O = NO<sub>2</sub> + NO + H<sub>2</sub>O
: 2NHO<sub>2</sub> = N<sub>2</sub>O<sub>3</sub> + H<sub>2</sub>O = NO<sub>2</sub> + NO + H<sub>2</sub>O


Din cauza tendinței foarte mari de descompunere, acidul azotic este foarte reactiv, deși este un acid slab (puțin mai tare decât [[Acid acetic|acidul acetic]]). Reacțiile calitative ale anionului azotos pun în evidență caracterul oxidant sau reducător al acidului azotos. Anionul azotos se poate reduce foarte ușor la [[monoxid de azot]], [[protoxid de azot]], [[azot]] [[gaz]]os sau [[amoniac]], când este reducător. Reacționând cu acidul azotos, [[Hidrazină|hidrazina]] se oxidează și în urma reacției rezultă protoxid de azot, azot molecular și amoniac, după reacția:
Din cauza tendinței foarte mari de descompunere, acidul azotic este foarte reactiv, deși este un acid slab (puțin mai tare decât [[Acid acetic|acidul acetic]]). Reacțiile calitative ale anionului azotos pun în evidență caracterul oxidant sau reducător al acidului azotos. Anionul azotos se poate reduce foarte ușor la [[monoxid de azot]], [[protoxid de azot]], [[azot]] [[gaz]]os sau [[amoniac]], când este reducător. Reacționând cu acidul azotos, [[Hidrazină|hidrazina]] se oxidează și în urma reacției rezultă protoxid de azot, azot molecular și amoniac, după reacția:
Linia 51: Linia 54:
==Bibliografie==
==Bibliografie==
* ''Chimie analitică calitativă'', de [[Raluca Ripan]], editura de stat didactică și pedagogică, 1961, pp. 249-250
* ''Chimie analitică calitativă'', de [[Raluca Ripan]], editura de stat didactică și pedagogică, 1961, pp. 249-250
* {{citat carte|last=Maria|first=Brezeanu|title=Mică enciclopedie de chimie|publisher=Editura enciclopedică română|date=1974|pages=15}}
* {{citat carte|last=Brezeanu|first=Maria|title=Mică enciclopedie de chimie|publisher=Editura enciclopedică română|date=1974|pages=15}}
* ''Manual de lucrări practice de chimie anorganică'', de [[Raluca Ripan]], editura de stat didactică și pedagogică, 1961, pp. 318
* ''Manual de lucrări practice de chimie anorganică'', de [[Raluca Ripan]], editura de stat didactică și pedagogică, 1961, pp. 318


==Referințe==
== Note ==
<references/>
<references/>


{{Principalii acizi anorganici}}
{{Principalii acizi anorganici}}


{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Acizi anorganici]]
[[Categorie:Acizi anorganici]]

Versiunea curentă din 18 martie 2023 21:20

Acid azotos
Formula structurală
Formula structurală
Denumiri
Alte denumiriAcid nitros [1]
Identificare
Număr CAS7782-77-6
ChEMBLCHEMBL1161681
PubChem CID24529
Informații generale
Formulă chimicăHNO2
Masă molară47,013 g/mol
Proprietăți
Densitate~1 g/ml
Starea de agregarelichidă
Punct de topire42,35 °C  Modificați la Wikidata
Punct de fierbere158 °C  Modificați la Wikidata
Aciditate (pKa)3,398
NFPA 704

0
4
0
OX
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Acidul azotos (sau acidul nitros) este un acid oxigenat al azotului. Sărurile sale se numesc azotiți sau nitriți, iar un exemplu reprezentativ este azotitul de sodiu. Formula chimică a acidului azotos este HNO2. Este un compus instabil.

Apare în aer în zonele poluate. Acidul nitros și nitriții (azotiții) sunt substanțe foarte cancerigene.

Acidul azotos este agentul folosit pentru obținerea sărurilor de arendiazoniu, compuși care se transformă în azoderivați în urma unei reacții de cuplare azoică.

Proprietăți

[modificare | modificare sursă]

Acidul azotos este un acid slab aflat în starea de agregare lichidă, instabil, ce poate fi stabilizat doar în formă de soluție apoasă diluată. Descompunerea acidului este favorizată de temperatură, de creșterea concentrației acidului sau de alți factori. Spre deosebire de această proprietate a acidului azotos, sărurile acestuia, numite azotiți sau nitriți sunt foarte stabile.

Deși acidul azotos nu poate fi stabilizat decât în soluție, această soluție este puțin stabilă și se descompune lent chiar la 0 °C:

3HNO2 = HNO3 + 2NO + H2O

Reacția de descompunere a acidului azotos nediluat este:

2NHO2 = N2O3 + H2O = NO2 + NO + H2O

Din cauza tendinței foarte mari de descompunere, acidul azotic este foarte reactiv, deși este un acid slab (puțin mai tare decât acidul acetic). Reacțiile calitative ale anionului azotos pun în evidență caracterul oxidant sau reducător al acidului azotos. Anionul azotos se poate reduce foarte ușor la monoxid de azot, protoxid de azot, azot gazos sau amoniac, când este reducător. Reacționând cu acidul azotos, hidrazina se oxidează și în urma reacției rezultă protoxid de azot, azot molecular și amoniac, după reacția:

2N2H4 + 3HNO2 = 2N2O + N2 + NH3 + 4H2O

În reacție cu aminele, acidul azotos le transformă în compuși diazonici. [3]

Reducerea bicromatului de potasiu

[modificare | modificare sursă]

Se poate face în mediu acid, cu ajutorul acidului sulfuric diluat. Prima etapă este încălzirea unei soluții diluate de bicromat de potasiu, acidulată cu acidul sulfuric diluat, la care s-a adăugat acid azotos. Se observă trecerea culorii portocalii a bicromatului de potasiu la verde, datorată apariției sulfatului de crom.

K2Cr2O7 + 3HNO2 + 4H2SO4 = Cr2(SO4)3 + K2SO4 + 3HNO3 4H2O

Acidul azotos se poate obține prin dizolvarea în apă a dioxidului de azot și a trioxidului de azot.

  • Chimie analitică calitativă, de Raluca Ripan, editura de stat didactică și pedagogică, 1961, pp. 249-250
  • Brezeanu, Maria (). Mică enciclopedie de chimie. Editura enciclopedică română. p. 15. 
  • Manual de lucrări practice de chimie anorganică, de Raluca Ripan, editura de stat didactică și pedagogică, 1961, pp. 318
  1. ^ O altă denumire pentru acidul azotic Accesat la data de 29 aprilie 2012
  2. ^ „Acid azotos”, NITROUS ACID (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ Nitrous acid la enciclopedia britanica Accesat la data de 29 aprilie 2012